SkillShare – Împărtăşirea aptitudinilor
Articol publicat in: Educatie, Societate
I.
Aptitudinile, sunt o categorie de resurse foarte aparte. De ce anume?
Ei bine, aptitudinile, fie ele native ori dobândite, sunt asemenea cu apa vie din poveste, asemeni unui izvor din care, cu cât dai mai mult, cu atât sporeşte.
Iată şi o argumentaţie din multele posibile.
În primul rând, o aptitudine dezvoltată la un nivel acceptabil, pentru a fi validată în viaţă, trebuie pusă la lucru. Astfel, punând în practică mai departe acea aptitudine, realizăm două obiective importante, ba chiar trei:
— o dezvoltăm mai departe. Este arhi-cunoscut adagiul roman „Repetitio, mater studiorum est!” Dar puţini au remarcat că, este o expresie general valabilă. Şi este general valabilă, deoarece „a repeta” este în fapt ceva foarte general, ceva nespecific. Un violonist va stăpâni mai bine instrumentul, pe măsură ce va exersa mai multe ore. Pot confirma asta din exerciţiile făcute cu claviatura mea. Cu toate că am lucrat empiric, fără a beneficia de avantajele certe ale unui profesor de teorie şi instrument, am simţit cât de mult înseamnă fiecare oră de practică. Am simţit asta şi în ceea ce priveşte aptitudinile componistice sau, altfel exprimat, dezvoltarea abilităţii de a „inventa”, a compune liniile melodice şi, cealaltă latură a componisticii, aceea de a asambla instrumentele într-o formă de orchestraţie, (numită aranjament muzical) aptitudine mult mai dificil de însuşit. Şi am convingerea că afirmaţiile sunt general valabile, în muzică (orice alt instrument muzical) şi oriunde în altă parte.
— realizăm un produs ori un serviciu. Este uşor de înţeles. Urmare a activităţii desfăşurate, producem ceva. Asamblăm, integrăm într-un produs sau serviciu nişte resurse, folosind preponderent resursa numită „talent” sau „aptitudine”. Dar această realizare, înseamnă de fapt adăugarea la zestrea noastră a unei noi resurse şi anume, produsul ori serviciul tocmai realizat!
Şi pentru că tot citeşti acest articol, iată exemplul concret de resursă adăugată: acest articol! Mi-am folosit aptitudinile literare (=resursă 1), cunoştinţele de limba română (=resursă 2), experienţa de viaţă (=resursă 3), cunoştinţele de calculatoare (=resursă 4) şi cele de internet (=resursă 5), internetul (=resursă 6), pentru a scrie şi publica pe internet acest articol.
Desigur, am simplificat puţin pentru a uşura înţelegerea. Mai sunt şi alte resurse implicate şi încă multe (prietenii, cititorii, calculatorul, energia electrică, locuinţa, hainele, hrana zilnică, etc.)
— contactele şi comunicarea. Iată un rezultat foarte important şi semnificativ! Atunci când acţionăm în vederea valorificării unei aptitudini, inevitabil, vom veni în contact cu alţi oameni, cu natura în ansamblul ei, cu materialele şi materiile prime pe care le utilizăm ca resurse. Astfel, ne vom lărgi sfera contactelor pe care le stabilim. Continuând cu exemplul articolului, putem spune că pentru scrierea şi publicarea articolului, realizez contacte umane, dar şi cu mediul înconjurător: calculatorul, internetul, reţeaua de energie electrică, în spatele căreia, există desigur oamenii din reţeaua de distribuţie. E uşor de observat că intensitatea cu care are loc contactul, e diferită de la resursă la resursă. Cu oamenii din sistemul energetic, contactul este mai difuz, mai superficial, la fel cu cei de la compania furnizoare de internet. Totuşi, aceste contacte, oricât de superficiale ar fi, dacă vrem, pot fi oportunităţi de a ne face noi cunoştinţe, noi prieteni. Totul depinde de deschiderea pe care o manifestă fiecare.
II.
Acum că am clarificat câteva aspecte importante din cadrul SkillShare — împărtăşirea, partajarea aptitudinilor — să vedem ca concept, cum îl putem concretiza în viaţa de zi cu zi.
Eu bunăoară, am o listă de aptitudini, care îmi permit să realizez o serie de produse şi servicii. Pot face aceasta, desigur, în limita timpului disponibil. Şi aici, intervine gradul de dezvoltare al unei aptitudini. Pentru că, de fapt numim „talent” sau „har divin” sau „aptitudine nativă”, acea aptitudine care ne permite să realizăm un produs sau un serviciu de calitate, în cel mai scurt timp posibil. De aici, constatăm că ceea ce decide „mărimea” sau în fapt gradul de dezvoltare al aptitudinii, este de fapt, randamentul sau productivitatea. Simplu exprimat, câtew unităţi de produs sau câte servicii pot realiza într-o zi normală de muncă.
Acum, devine foarte evident că talentatul, poate să realizeze într-o zi mult mai mult decât unul al cărui nivel de dezvoltare al aptitudinii în discuţie, este scăzut.
Revin la exemplul cu articolul.
Un parametru pe care eu îl folosesc curent, este numărul zilnic de cuvinte scrise, publicare şi promovate. Când am venit în Grecia, acest parametru era doar „pagini scrise zilnic”. După ce am analizat şi determinat capacitatea mea de a scrie un material sau altul, am înţeles că trebuie să analizez valoarea a ceea ce scriu. Cum? Simplu! Prin publicare. Cititorii îmi spun ce anume îi interesează, prin gradul de interes manifestat faţă de un material publicat sau altul.
Pe de altă parte, în afară de condiţia publicării, mai este şi cea a promovării. Pentru că orice material (produs, serviciu), pentru a fi consumat, trebuie înainte de toate să fie făcut cunoscut. Adică, exact ceea ce face marketingul şi promovarea, ca subsistem al ştiinţei marketingului.
Dar ce este până la urmă promovarea? Simplu: O formă de împărtăşire, de partajare a informaţiilor! Aşa-i că acum e mai simplu?
Acum, revenind la partajarea, la împărtăşirea aptitudinilor, adică SkillShare — îmi place mai mult cum sună „a împărtăşi”, e mai cald, mai uman decât partajare… — putem spune că, distingem două căi:
A. Prin ceea ce producem, deci indirect. Punem la dispoziţia tuturor celor interesaţi, produsele şi/sau serviciile noastre. Acele produse şi servicii la care randamentul de realizare, deci talentele înglobate, au proporţia cea mai mare!
B. Instruind pe cei cu talent nativ, neşlefuit, brut. E vorba despre acei oameni care caută tocmai să îşi dezvolte o aptitudine pe care şi-au descoperit-o. Şi vreau aici să remarcăm toţi, faptul că, instruind pe cineva, de fapt te conduce pe o treaptă mult mai înaltă a talentului! Pentru că, a împărtăşi talentul tău cu cineva în acest fel, înseamnă în primul rând să contribui la valorificarea superioară a unei resurse mai puţin răspândite (talentul nativ!), iar în al doilea rând, o dezvoltare exponenţială a propriului talent. De ce spun asta? Simplu! Pentru că, un om care are un talent nativ, va evalua la un standard mult mai ridicat, va fi mai exigent cu propriile mele realizări şi prin aceasta, mă va ajuta să trec la un alt nivel de calitate şi performanţă!
Desigur, aici mai intervine o caracteristică esenţială şi anume, tactul pedagogic, sau, dacă sună mai bine, diplomaţia pedagogică… Dar acesta este o altă aptitudine deja.
III.
Iată deci ce înseamnă SkillShare, în rezumat, în cadrul Proiectului ZENLA:
— Împărtăşirea LIBERĂ a produselor şi serviciilor, între membrii comunităţii noastre. Aici trebuie subliniat că ne referim în primul rând la produsele şi serviciile proprii, abia pe urmă la cele ale altora, care înseamnă de fapt serviciu de promovare. Vrem deci să stimulăm oamenii să îşi pună talentele la muncă, să le facă să producă ceva, pentru că doar aşa vor descoperi câtă mulţumire şi bucurie îţi aduce valorificarea lor şi împărtăşirea rezultatelor!
Ca să dau un exemplu de SkillShare, iată, eu am pus la dispoziţia celor interesaţi talentul meu literar, cunoştinţele mele în domeniul graficii digitale — prin grafica realizată pentru cărţi şi pentru paginile web —, cele de internet marketing şi încă alte resurse, prin cărţile şi articolele scrise şi publicate. Am făcut-o în regim FREE, deoarece ele pot fi descărcate liber de pe internet. Fiecare din cei interesaţi este liber să descarce cartea sau cărţile care îl interesează. Onest ar fi din partea celor care au făcut-o, să îmi ofere şi ei ceva în schimb. Măcar o opinie cu privire la cartea sau cărţile descărcate sau, al articolelor citite. Dar despre onestitate, despre bunul simţ care trebuie să guverneze relaţiile în SkillShare, este mult de vorbit. Eu, am lăsat la latitudinea fiecăruia ce anume să facă, am lăsat libertatea de a alege. Evident, funcţie de felul în care a înţeles fiecare conceptul de schimb, voi avea şi eu comportamentul adecvat.
Sunt ferm convins că şi tu ai ceva de împărtăşit şi că o vei face! Poate că ai şi făcut-o, dar eu mă adresez în primul rând celor cărora le lipsesc fie curajul, fie mijloacele, fie cunoştinţele pentru a o face. Pentru că, până la urmă, celor mai mulţi le lipseşte curajul de a o face. Eu îmi exprim convingerea că citind acest articol, ai căpătat prin mine, impulsul necesar pentru a face ceva care să te ajute să te dezvolţi, să te apropii de succesul pe care îl meriţi, aşa cum îl merită oricine, de fapt!
Şi pentru că am amintit aici de curaj, am să închei acest lung articol, destăinuindu-ţi un fapt: Şi mie mi-a fost tare frică înainte să public prima versiune a cărţii „Ritmuri Interioare”. A fost nevoie să mă mobilizez interior, să caut în mine resursele energetice necesare pentru a lua decizia de publicare, apoi să aflu cum să o fac, să învăţ ce anume trebuie să realizez legat de publicarea online, de promovare. Adică, să învăţ internet marketing şi afaceri online, cu alte cuvinte! Abia după ce am parcurs aceste etape, cu fiecare pas înainte făcut, s-a spulberat şi frica!
Tocmai de aceea ne aflăm aici, să reducem aceşti timpi morţi. Să dăm impulsul necesar parcurgerii drumului, într-un ritm mai vioi, alături de alţi oameni. Aşa cum suntem fiecare. Cu temeri, cu îndoieli, cu ezitări dar, perfectibili, în fiecare clipă!
Într-un articol viitor sau, poate o serie, vom discuta despre frica de a oferi în regim FREE.
